Populația globală se apropie de 10 miliarde de locuitori până în 2050, iar presiunea asupra resurselor limitate de teren, apă și energie devine din ce în ce mai mare. Sistemele agrivoltaice oferă o soluție inovatoare, transformând provocările globale în oportunități durabile. Această tehnologie combină agricultura și energia regenerabilă, pentru a crea un model care optimizează eficiența de procesare a resurselor naturale și contribuie la dezvoltarea durabilă a industriei agricole.
- cererea de energie va crește cu aproape 50% până în 2050, iar această tehnologie oferă o șansă unică de a satisface nevoile de tranziție spre energia curată, fără a sacrifica capacitatea de producție alimentară;
- în România, țară care contribuie la producția agricolă a UE cu doar 3,4%, sistemele agrivoltaice pot revoluționa agricultura prin creșterea productivității și reducerea impactului asupra schimbărilor climatice. [1]
Adoptarea tehnologiei agrivoltaice în România ar sprijini deci creșterea productivității lanțurilor de producție alimentară și tranziția energetică. În plus, ar deschide noi oportunități economice pentru comunitățile rurale, devenind un catalizator pentru schimbare și progres.
Ce sunt AgriVoltaicele: definiție și principii de funcționare
AgriVoltaicele (numite și agro-fotovoltaice) reprezintă o tehnologie inovatoare care combină utilizarea terenurilor agricole pentru producerea de alimente, în paralel cu generarea de energie electrică prin intermediul panourilor solare special proiectate pentru industria agricolă. Scopul tehnologiei este de a optimiza utilizarea terenurilor și de a contribui la tranziția către surse de energie regenerabilă, fără a sacrifica producția agricolă.
Concret, AgriVoltaicele sunt sisteme care integrează instalarea panourilor fotovoltaice pe terenurile agricole, astfel încât să permită coexistarea agriculturii și producției de energie. Acestea sunt concepute pentru a spori eficiența utilizării resurselor, cum ar fi lumina solară și apa, prin echilibrarea nevoilor plantelor și ale producției de energie.
Principii de funcționare
Panourile sunt amplasate pe structuri ridicate (la câțiva metri deasupra solului) sau pe suporturi mobile care permit ajustarea unghiului și poziției lor în funcție de poziția soarelui. Spațierea și orientarea panourilor sunt proiectate pentru a permite pătrunderea suficientă a luminii solare pentru plante.
Panourile transformă lumina solară în energie electrică utilizabilă, care poate fi conectată la rețea sau stocată în baterii. Eficiența energetică este maximizată prin utilizarea tehnologiilor moderne, cum ar fi panourile bifaciale, care captează lumina de pe ambele părți.
Contribuția AgriVoltaicelor la securitatea alimentară și dezvoltarea durabilă în România
Cu terenurile sale fertile, România se confruntă cu nevoia urgentă de a moderniza practicile agricole și de a accelera trecerea la energia regenerabilă, în conformitate cu standardele de durabilitate ale Uniunii Europene. În acest sens, agrivoltaicele pot juca un rol central, abordând simultan imperativele duble de creștere a productivității agricole și de avansare a generării de energie durabilă.
În contextul în care agricultura românească contribuie cu aproximativ 4,3% la PIB-ul țării și unde sectorul energetic este în plină transformare, introducerea AgriVoltaicelor poate conduce la o creștere semnificativă a eficienței în ambele domenii. Acest lucru poate susține îmbunătățirea securității alimentare și poate duce la crearea unui mediu mai curat și mai sustenabil. [2]
Această situație face ca sistemele agrovoltaice să fie o opțiune ideală pentru România, răspunzând în același timp nevoii de a spori productivitatea agricolă și de a accelera tranziția către surse de energie regenerabilă.
Potențial neexploatat: de ce agricultura românească rămâne în urma mediei europene
Deși România ocupă locul al cincilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește suprafața agricolă utilizată, reprezentând peste 8% din terenurile arabile ale blocului comunitar, țara noastră nu a reușit încă să atingă performanțe remarcabile în producția agricolă. Această discrepanță scoate în evidență un potențial imens, dar insuficient exploatat. [3]
Provocări-cheie ale agriculturii românești
- Productivitate scăzută: contribuția României la producția agricolă a UE în 2020 a fost de doar 3,4%, un rezultat modest în raport cu resursele arabile extinse.
- În 2023, productivitatea muncii în agricultură reprezenta doar 38% din media UE.
- Fragmentarea proprietății funciare: terenurile agricole sunt divizate în loturi mici, ceea ce reduce eficiența operațiunilor agricole și limitează adoptarea tehnologiilor moderne.
- Randamente sub media europeană: randamentul mediu al cerealelor: 3.634 kg/hectar, cu mult sub media UE de 5.260 kg/hectar. [4]
Impactul schimbărilor climatice și al ineficiențelor structurale
- În 2022, producția de porumb a scăzut cu 40-50%, atingând cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.
- Producția de floarea-soarelui a fost redusă la 70% din randamentul mediu, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. [5]
Deși unii fermieri au accesat fonduri europene pentru sisteme de irigații, o mare parte rămâne dependentă de infrastructură învechită sau inaccesibilă, ceea ce limitează reziliența agriculturii în fața secetei.
Un potențial uriaș, dar neexploatat
În ciuda acestor provocări, România are toate ingredientele pentru a face tranziția verde în agricultură și a deveni un lider în agricultura europeană, datorită terenurilor fertile și suprafeței agricole generoase. Cheia stă în modernizarea tehnologiilor, creșterea productivității și adoptarea unor soluții inovatoare, precum AgriVoltaicele, care pot transforma fundamental sectorul agricol, oferind atât beneficii economice, cât și sustenabilitate pe termen
AgriVoltaicele și transformarea agriculturii românești

România se află într-o etapă importantă a tranziției sale energetice, având ca obiectiv ambițios obținerea a 38,3% din consumul total de energie din surse regenerabile până în 2030. AgriVoltaicele pot deveni soluția ideală care să îmbine energia curată cu necesitatea revitalizării agriculturii. [6]
Țara noastră beneficiază de condiții favorabile pentru energia regenerabilă, în special pentru energia solară, datorită iradierii solare ridicate, mai ales în regiunile sudice. Cu un plan de creștere a capacităților fotovoltaice cu 3,7 GW până în 2030, România deschide calea pentru investiții majore în tehnologii sustenabile precum sistemele agriVoltaice.
Sistemele agriVoltaice aduc beneficii directe agriculturii, contribuind la:
- Protecția culturilor împotriva condițiilor meteo extreme prin umbrirea parțială oferită de panouri.
- Reducerea pierderilor de apă prin limitarea evaporării și crearea unui microclimat favorabil.
- Securitatea energetică și alimentară, prin utilizarea terenurilor agricole pentru dublă producție: hrană și energie.
Deși România a pus bazele unui cadru de investiții, precum contractele pentru diferență (CfD), implementarea proiectelor întâmpină dificultăți cauzate de gestionarea politică deficitară și întârzierile birocratice. Cu toate acestea, sursele regenerabile reprezintă deja peste 40% din mixul energetic al țării, oferind un punct de plecare solid pentru extinderea tehnologiilor solare.
Prin valorificarea potențialului energetic și agricol, agriVoltaicele pot susține modernizarea agriculturii românești. Ele sprijină fermierii în fața schimbărilor climatice și contribuie și la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Într-o țară cu terenuri arabile generoase și soare din belșug, această tehnologie poate schimba regulile jocului, transformând România într-un exemplu de succes al sustenabilității integrate.
Surse
[2] Bank, ING. “Agricultura Poate Să Alimenteze Mai Bine PIB-Ul României.” ING Bank, 24 May 2024, ing.ro/inbusiness-blog-antreprenori/afaceri-sustenabile/Agricultura-poate-sa-alimenteze. Accessed 22 Jan. 2025.
[3] “România, Locul 5 În UE După Suprafața Agricolă.” AgriPedia, 17 Nov. 2023, agripedia.ro/romania-locul-5-in-ue-dupa-suprafata-agricola/. Accessed 22 Jan. 2025.
[4] “European Union – Cereal Yield (Kg per Hectare) – 2025 Data 2026 Forecast 1961-2022 Historical.” Tradingeconomics.com, 2025, tradingeconomics.com/european-union/cereal-yield-kg-per-hectare-wb-data.html. Accessed 22 Jan. 2025.
[5] Ionescu, Vladimir. “România va Avea În Acest an Cea Mai Mică Producție de Porumb Din Ultimii 15 Ani.” CursDeGuvernare.ro, 4 Dec. 2022, cursdeguvernare.ro/romania-va-avea-in-acest-an-cea-mai-mica-productie-de-porumb-din-ultimii-15-ani.html. Accessed 22 Jan. 2025.
[6] Cernat, Florentina. “România Își Majorează Ținta de Energie Regenerabilă La 38% Din Consum În Anul 2030.” HotNews.ro, 17 Sept. 2024, hotnews.ro/romania-isi-majoreaza-tinta-de-energie-regenerabila-la-38-din-consum-in-anul-2030-1792798. Accessed 22 Jan. 2025.