Agricultura și energia sunt două sectoare aflate într-o tranziție accelerată, iar punctul lor de intersecție devine tot mai evident. În fața schimbărilor climatice accelerate și a cererii crescânde de energie, România se află la un moment de răscruce: va rămâne în urmă sau va valorifica oportunitatea de a deveni un lider regional în sustenabilitate?
Schimbările climatice amenință stabilitatea agriculturii, afectând producțiile prin secete prelungite și fenomene meteorologice extreme. Spre exemplu, producția de porumb a României în 2022 a scăzut cu 40–50% față de anii anteriori din cauza secetei, iar producția de floarea-soarelui a fost cu 30% sub medie. [1]
Acest articol explorează potențialul României în domeniul agri-voltaicelor, analizând modelele de succes din Europa și identificând oportunitățile pe care le pot valorifica companiile.
AgriVoltaicele în Europa: tendințe și bune practici
Europa a devenit un teren fertil pentru dezvoltarea sistemelor agrivoltaice, iar unele țări se află în avangarda acestei revoluții verzi. Franța, Germania și Italia sunt lideri în implementarea și reglementarea acestui sector, fiecare având politici distincte de susținere și stimulare a investițiilor.
Germania a fost prima țară care a creat un standard tehnic oficial pentru agri-voltaice – DIN SPEC 91434:2021-05, care stabilește cerințele pentru utilizarea primară a terenurilor agricole și limitează impactul asupra randamentului agricol la o pierdere maximă de 33%. În plus, Germania oferă scheme de licitație dedicate pentru agrivoltaice, alături de alte categorii speciale de energie solară. [2]Italia a introdus un ghid oficial pentru sistemele agrivoltaice, stabilind cerințe clare pentru suprafața agricolă acoperită și pentru integrarea panourilor în ferme. De exemplu, doar 40% din suprafață poate fi acoperită cu panouri solare, iar randamentul energetic al acestor sisteme trebuie să fie de cel puțin 60% din cel al unui sistem fotovoltaic standard. [3]
Franța a definit oficial agrivoltaicele în legislația sa, punând accent pe contribuția acestora la producția agricolă. Proiectele trebuie să îmbunătățească adaptabilitatea la schimbările climatice, să protejeze culturile și să nu reducă semnificativ veniturile fermierilor. De asemenea, Franța a implementat un sistem de certificare AFNOR, care evaluează și monitorizează impactul proiectelor pe o perioadă de până la cinci ani.
Cazuri de succes și politici de susținere
Țările europene implementează politici dedicate pentru a stimula adoptarea sistemelor agri-voltaice, inclusiv subvenții, licitații dedicate și scutiri fiscale.
În Germania, Institutul Fraunhofer pentru Energie Solară a realizat un studiu care arată că utilizarea a doar 1% din terenurile agricole pentru agri-voltaice ar putea acoperi necesarul energetic al țării. De asemenea, subvențiile și licitațiile guvernamentale au facilitat creșterea numărului de proiecte pilot. [3]
Italia a alocat 1,1 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență pentru dezvoltarea proiectelor agri-voltaice. De asemenea, Ministerul Mediului și Energiei a stabilit criterii stricte pentru monitorizarea acestor sisteme, asigurând sustenabilitatea lor pe termen lung.
Franța a introdus un sistem legislativ clar, care impune ca proiectele agrivoltaice să contribuie direct la agricultura locală. De asemenea, autoritățile oferă sprijin financiar pentru proiectele care demonstrează beneficii clare pentru fermieri, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a investițiilor în acest sector.
Impact asupra sectorului agricol și energetic
Integrarea agri-voltaicelor în Europa are un impact profund asupra agriculturii și industriei energetice:
- Agri-voltaicele permit utilizarea duală a terenurilor, ceea ce duce la o creștere a eficienței de până la 60% comparativ cu utilizarea separată.
- Panourile solare oferă umbră și reduc evaporarea apei cu până la 20%, ceea ce ajută culturile să reziste mai bine la valurile de căldură.
- Înlocuirea combustibililor fosili cu energie solară reduce semnificativ amprenta de carbon a agriculturii și ajută statele să își îndeplinească obiectivele de neutralitate climatică. [3]
România: unde ne aflăm în raport cu Europa?
România deține un potențial considerabil pentru adoptarea sistemelor agri-voltaice, însă tranziția către acest model este abia la început. Deși țara noastră are peste 8% din suprafața agricolă utilizată a Uniunii Europene, contribuția sa la producția agricolă totală a blocului comunitar este de doar 3,4%, un indicator al productivității scăzute cauzate de fragmentarea terenurilor și lipsa modernizării [3]
În paralel, România își propune să crească ponderea energiei regenerabile la 34% din consumul total până în 2030, având un obiectiv ambițios de a instala 3,7 GW de energie solară în următorii ani. Acest context creează un teren favorabil pentru dezvoltarea agrivoltaicelor, însă barierele legislative și investiționale întârzie implementarea pe scară largă. [4]
Provocări și obstacole actuale
Productivitate agricolă sub media UE: randamentele agricole din România sunt semnificativ mai mici decât media europeană. Spre exemplu, randamentul mediu la cereale este de 3.634 kg/ha, comparativ cu 5.260 kg/ha în UE.
Infrastructură agricolă deficitară: doar un procent redus dintre fermieri au acces la sisteme moderne de irigații, ceea ce face agricultura vulnerabilă la schimbările climatice. Seceta din 2022 a redus recolta de porumb cu 40-50%, iar producția de floarea-soarelui a fost cu 30% sub media anuală.
Lipsa unui cadru legislativ clar pentru agri-voltaice: spre deosebire de Germania, Franța sau Italia, România nu a definit încă standarde specifice pentru implementarea sistemelor agrivoltaice. O inițiativă recentă a Ministerului Agriculturii propune limitarea panourilor solare pe terenurile agricole la 20% din suprafață, ceea ce ar putea descuraja investițiile.
Oportunități și inițiative promițătoare
România beneficiază de un buget de 15,83 miliarde de euro alocat prin Politica Agricolă Comună (PAC) 2023–2027, dintre care 9,78 miliarde de euro sunt destinate direct sprijinirii practicilor agricole sustenabile, inclusiv potențialelor proiecte agri-voltaice.
În plus, în România au fost deja inițiate câteva proiecte private în domeniul agrivoltaic, cum ar fi cel din sudul țării, unde umbrirea generată de panouri solare a dus la o creștere a producției de fructe de pădure cu 20-30%.
Sudul României are un potențial fotovoltaic ridicat, fiind ideal pentru dezvoltarea proiectelor agrivoltaice care să genereze energie regenerabilă și să protejeze culturile de temperaturile extreme.
Iată beneficiile duale ale AgriVoltaicelor: protejarea culturilor și producția de energie verde!
Posibilități de finanțare pentru agrovoltaice în România
Implementarea sistemelor agrovoltaice în România necesită investiții semnificative, însă există multiple surse de finanțare disponibile pentru fermieri, investitori și dezvoltatori.
1. Soluții ESCO (Energy Service Companies)
Modelul ESCO permite implementarea unui sistem agrovoltaic fără costuri inițiale pentru fermieri sau companii agricole. Costurile proiectului (design, achiziție, instalare) sunt acoperite de compania ESCO, iar beneficiarul plătește ulterior din economiile generate de producția de energie. ESCO gestionează mentenanța și operarea sistemului, reducând riscurile financiare pentru fermier.
2. Granturi și subvenții europene
Așa cum am menționat și mai sus, politica Agricolă Comună (PAC) 2023-2027 alocă 15,83 miliarde de euro pentru dezvoltarea agriculturii sustenabile în România, din care 9,78 miliarde de euro sunt destinate subvențiilor și eco-schemelor care pot susține proiectele agrovoltaice.
Mai mult, Fondul de Modernizare al UE pune la dispoziție un buget de 815 milioane de euro pentru proiecte de energie regenerabilă, incluzând granturi de până la 500.000 euro/MW pentru proiectele solare de peste 1 MW, inclusiv agrovoltaice.
3. Parteneriate public-private (PPP)
PPP-urile combină fonduri guvernamentale cu investiții private pentru a dezvolta proiecte agrovoltaice la scară mare. Aceste parteneriate pot facilita dezvoltarea sistemelor pe terenuri agricole publice sau în colaborare cu administrațiile locale.
4. Soluții de finanțare personalizată
Instituții financiare și companii specializate, precum Grenke, oferă opțiuni de leasing, cumpărare în rate sau contracte de tip hire-purchase pentru achiziția echipamentelor agrovoltaice. Aceste soluții permit fermierilor și investitorilor să răspândească costurile pe o perioadă mai lungă, fără a afecta fluxul de capital necesar pentru alte activități agricole. [5]
Trecerea la un model agrovoltaic eficient necesită expertiză tehnică, o planificare riguroasă și soluții financiare adecvate. 4Envigo, lider în inovația sustenabilă, oferă consultanță și soluții personalizate pentru integrarea agrovoltaicelor, colaborând cu parteneri de top pentru a maximiza randamentul investițiilor tale.
✅ Accesează fonduri europene și modele de finanțare avantajoase!
✅ Implementează soluții agrovoltaice adaptate nevoilor tale!
✅ Optimizează utilizarea terenurilor agricole și crește eficiența energetică!
Contactează echipa 4Envigo astăzi și află cum poți transforma terenurile tale într-o sursă durabilă de profit și energie curată!
Surse
[1] radu.dumitrescu. “Romania Registers Lowest Corn Production in 15 Years.” Romania Insider, 5 Dec. 2022, www.romania-insider.com/romania-lowest-corn-production-15-years-2022. Accessed 3 Feb. 2025.
[2] “Agri-Photovoltaic Systems – Requirements for Primary Agricultural Use.” Dinmedia.de, 2021, www.dinmedia.de/en/technical-rule/din-spec-91434/337886742, https://doi.org/1048604/aa7c99f2fca6e28b4370fd275a9bdee2. Accessed 3 Feb. 2025.
[3] CHATZIPANAGI, Anatoli, et al. “Overview of the Potential and Challenges for Agri-Photovoltaics in the European Union.” JRC Publications Repository, 2023, publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC132879, https://doi.org/10.2760/208702. Accessed 3 Feb. 2025.
[4] Financial Intelligence. “Comisia Europeană Recomandă României Să Majoreze La 34% Ţinta Privind Energia Din Surse Regenerabile În 2030.” Financial Intelligence, 18 June 2019, financialintelligence.ro/comisia-europeana-recomanda-romaniei-sa-majoreze-la-34-tinta-privind-energia-din-surse-regenerabile-in-2030/amp/. Accessed 3 Feb. 2025.
[5] informații preluate din whitepaper-ul 4Envigo. Descară-l de aici!
