Obiectivele UE privind decarbonizarea, stabilite prin Fit for 55, REPowerEU și RED II, devin o obligație legală. Toate țările UE se aliniază acestei legislații pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030 și pentru a face UE neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Atingerea obiectivelor REPowerEU pentru 2030 necesită peste 1.03 milioane de lucrători în sectorul fotovoltaic.
Ca membru UE, România s-a angajat cu o cotă de consum din surse de energie regenerabilă în totalul consumului brut de energie de 42.5% până în 2030 şi de 89.9% până în 2050. Astfel, România ținteşte atingerea unei capacități de 11.1 GW de energie solară până în 2030, din care 6.1 GW la scară utilitară și 5 GW pe acoperișuri, ceea ce implica 35,000 de noi locuri de muncă în sectorul fotovoltaic până în 2030.
Sustenabilitatea energetică nu mai este opțională
Investitori și acționari
Un rating ESG superior presupune creşterea atractivității companiei pentru fondurile de investiții şi acționari. Investitorii vor prioritiza investițiile spre companii cu politici ESG solide. În cazul companiilor fără politici ESG, care nu au strategii de decarbonizare, investitorii şi acționarii vor exercita presiuni pentru schimbarea conducerii acestora.
Acces la finanțare
Companiile care nu se conformează standardelor ESG impuse de legislația Uniunii Europene vor avea dificultăți în accesarea finanțărilor sau împrumuturilor de la instituțiile financiar bancare, care la rândul lor vor avea obligații legale stricte de respectare a criteriilor ESG pentru aprobarea creditelor.
Reglementări și sancțiuni
Nerespectarea reglementărilor legale care impun companiilor să adopte standarde ESG sau să raporteze detaliat despre practicile lor ESG, vor fi sancționate cu amenzi sau alte penalități.
Reputație publică
Lipsa unei politici ESG ar putea deteriora reputația și imaginea publică a companiei, ceea ce ar putea duce la pierderea încrederii clienților, partenerilor de afaceri și a altor părți interesate.