1 iulie 2025 a marcat un punct de cotitură pentru industria prelucrătoare din România. Odată cu eliminarea definitivă a plafonării prețurilor la energie electrică, fabricile de prelucrare la cald, deja mari consumatoare de energie, au intrat într-un mediu operațional mult mai dur și impredictibil. Dacă până acum erau variații de cost de câteva procente, acum există o volatilitate de ordinul zecilor de procente pe interval orar, care poate afecta serios profitabilitatea, continuitatea producției și capacitatea de a onora contracte.
Fără intervenții rapide, fie că vorbim despre audit energetic, automatizare, reconfigurarea programului de producție sau integrarea surselor regenerabile, multe companii se vor confrunta cu facturi impredictibile, pierderi de marjă și, în cazuri extreme, blocaje financiare.
Liberalizarea pieței energiei electrice din 1 iulie 2025
Începând cu 1 iulie 2025, plafonarea prețurilor la energie electrică se încheie, iar România revine la un sistem complet liberalizat, în care prețurile reflectă cererea, oferta și condițiile reale din piață. Sustenabilitatea energetică nu mai este opțională.
Ce înseamnă liberalizarea pieței?
- prețurile energiei nu mai sunt stabilite prin intervenția statului;
- furnizorii cumpără energia din piața angro, la prețuri variabile;
- factura ta va reflecta costul real al energiei, nu unul plafonat.
Ce se schimbă pentru consumatori în urma măsurilor de liberalizare a pieței energetice din 1 iulie?
- nu mai există subvenții de la stat – plătești energia la prețul contractual;
- furnizorul tău trebuie să te notifice cu minim 30 de zile înainte despre noile condiții;
- ai libertatea de a alege alt furnizor sau o altă ofertă, fără costuri suplimentare.
Structura prețului final (exemplu: 1,5 lei/kWh)
- 52% – energia activă (achiziție + furnizare + introducere în rețea);
- 24% – tarif de distribuție;
- 21% – taxe și contribuții (TVA, certificate verzi, accize etc.);
- 2% – tarif de transport;
- 1% – servicii de sistem.
De ce se renunță la plafonare?
Schema actuală era temporară, introdusă în 2021 ca răspuns la criza energetică. A creat presiuni pe:
-
- furnizori (care au prefinanțat diferențele de preț);
- bugetul de stat (costuri uriașe);
- funcționarea pieței (a scăzut concurența și a descurajat investițiile).
Comisia Europeană a cerut revenirea la o piață funcțională și competitivă. [1]
Efectele liberalizării pieței din 1 iulie asupra costurilor energetice în fabricile de prelucrare la cald
Efectele liberalizării pieței energiei electrice din 1 iulie 2025 asupra fabricilor de prelucrare la cald sunt semnificative, pentru că aceste unități sunt printre cei mai mari consumatori de energie.
Explozia costurilor energetice în procesele discontinue
Procesele de prelucrare la cald presupun:
- porniri/opriri frecvente ale cuptoarelor și instalațiilor;
- vârfuri de sarcină în funcție de tipul pieselor, serii, comenzi speciale;
- utilizarea de cuptoare electrice de inducție, cuptoare cu rezistențe, arcuri, inductori.
Consecințele liberalizării pieței din 1 iulie:
- tarifele de dezechilibru cresc considerabil dacă nu ai profil de consum bine planificat;
- consumul neregulat generează penalizări de reglaj secundar sau dezechilibru zonal în OPEX-ul energetic.
Impactul tarifelor orare (PUN/PZU) în lipsa protecției plafonului
Dacă ești într-un contract cu preț variabil sau negociat în funcție de PZU (piața pentru ziua următoare):
- între orele 17:00–22:00, prețurile pot depăși 1 leu/kWh, iar în vârfuri chiar 2–2,5 lei/kWh;
- cuptoarele electrice care funcționează în acel interval pot dubla costul pe unitate de produs.
Fabrica devine necompetitivă dacă nu își adaptează programul de lucru sau ciclurile de tratament termic. Este recomandat să reorganizezi schimburile și ciclurile termice astfel încât consumul greu să fie concentrat în orele cu tarif redus (noaptea sau weekendul).
Limitări în puterea contractată și taxe pentru supraconsum
După liberalizare, mulți operatori de distribuție (ex: e-distribuție, Delgaz) încep să:
- recalibreze nivelurile de putere rezervată pe baza istoricelor reale;
- taxeze consumul peste puterea contractată la tarife penalizatoare.
Pentru instalații cu cuptoare de 500–1000 kW fiecare și transformatoare vechi, fără reglaj automat, există un risc crescut de facturi suplimentare dacă nu se face o analiză de putere instalată vs. putere utilizată vs. putere contractată. Montează analizoare de rețea trifazice pentru măsurarea puterii active/reactive și evită suprapunerile de sarcini în același interval!
Creșterea costurilor indirecte prin pierderi termice
În lipsa optimizării:
- pierderile prin radiație, convecție și conducție din cuptoare vechi pot genera pierderi de 20–30% din energia termică consumată;
- în liberalizare, această pierdere înseamnă bani reali pierduți, pe lângă randament slab.
Reanalizează coeficientul de randament al fiecărui cuptor! Evaluează dacă merită investiția într-un cuptor nou cu randament 85–90% și izolație ceramică modernă! Recuperarea căldurii reziduale (ex: aer cald evacuat) poate aduce un ROI sub 3 ani.
Cum se poate adapta o fabrică de prelucrare la cald la creșterea costurilor energetice cauzată de liberalizarea pieței energiei din 1 iulie?
Prețurile la energie sunt volatile, dinamice și în funcție de cerere și ofertă, pot varia de la 0,6 lei/kWh la peste 2 lei/kWh în aceași zi. Pentru consumatorii casnici e neplăcut. Pentru fabricile de prelucrare la cald, este critic, pentru că energia electrică nu este doar o resursă, ci un vector tehnologic fără de care afacerea nu poate funcționa.
Ce consumă energia în fabricile de prelucrare la cald?
Aproape 70–80% din energia electrică consumată într-o fabrică de prelucrare la cald provine de la:
- Cuptoare electrice (cu inducție sau rezistențe): pentru forjare, încălzire semifabricate, tratamente termice. Acestea au puteri între 300 kW și 2 MW, funcționând în reprize de 2–6 ore. Au randamente reale între 50–80%, dar cu pierderi semnificative la pornire și în faza de stand-by.
- Ventilație industrială și sisteme de evacuare: pentru evacuarea căldurii reziduale, aburi, fum.
- Compresoare de aer industriale: utilizate în controlul pneumaticei, acționări, roboți. Consum constant și continuu – între 30 și 200 kW.
- Iluminat + IT + pompe auxiliare: real vorbind, un procent nesemnificativ comparat cu cele de mai sus.
Cum se poate adapta fabrica ta la creșterile costurilor energetice în urma măsurilor de liberalizare a pieței energetice din 1 iulie?
Dacă gestionezi o fabrică de prelucrare la cald, trebuie să înțelegi că energia nu mai este un cost fix, ci un risc de business. Și trebuie tratat ca atare.
Audit energetic detaliat
Un audit energetic este o radiografie a scurgerilor de bani și ineficiență din producția ta. Acesta:
- măsoară consumul fiecărui cuptor, compresor, sistem de ventilație sau iluminat cu analizor de rețea;
- identifică pierderile termice: cuptoare fără izolație modernă, porți deschise, evacuări fără recuperare de căldură;
- verifică dacă ai supraconsumuri în faze de stand-by, între schimburi sau în weekend;
- corelează consumul orar cu prețurile PZU; s-ar putea ca unele comenzi să coste dublu doar pentru că s-au executat într-un interval prost.
Dacă nu știi exact care echipament îți generează spike-urile de consum, poți ajunge să plătești penalizări de dezechilibru fără să știi de ce. Furnizorii nu vor negocia pierderile tale, ți le vor factura.
Schimbarea comportamentului de consum
Tradițional, programul de producție este dictat de logistică, stocuri sau programul angajaților. Într-o piață liberalizată, trebuie să-l corelezi și cu prețul energiei orare.
- Restructurează ciclurile de tratament termic în intervalele orare cu preț redus (ex: 22:00 – 06:00).
- Folosește temporizatoare și controlere inteligente pentru a evita pornirile simultane ale cuptoarelor, compresoarelor și ventilației.
- Nu porni 3 cuptoare la ora 08:00 doar pentru că așa „s-a făcut mereu”. S-ar putea să coste cu 30% mai mult decât dacă pornești eșalonat la 06:00, 07:00 și 08:00.
Mulți antreprenori nu văd problema pentru că factura vine o dată pe lună. Dar spike-urile orare pot duce la depășiri ale puterii contractate, iar distribuitorul îți va aplica tarife penalizatoare sau îți va cere să refaci contractul pe o putere mai mare, deci costuri permanente mai mari.
Sisteme de management energetic (EMS
Un sistem EMS nu este un moft. Este diferența dintre control și haos.
Ce face concret un EMS industrial:
- monitorizează în timp real consumul fiecărui echipament și linie de producție;
- afișează alertă de supraconsum, deviere de la profil, vârfuri de sarcină;
- poate integra:
- panouri fotovoltaice: și decide automat dacă energia solară e suficientă sau treci pe rețea;
- baterii industriale: și declanșează descărcarea doar în ore scumpe;
- contracte smart cu furnizorul: și optimizează consumul în funcție de prețurile PZU.
Fră EMS, ești complet „orb” într-un mediu de piață extrem de volatil. Dacă piața explodează la 2 lei/kWh la ora 18:00 și tu ai pornit toți consumatorii industriali, ai pierdut bani pe care nu-i recuperezi. Repetat, lună de lună.
Ce se întâmplă dacă NU faci nimic?
- Costul energiei poate ajunge la 30–40% din costul total al produsului în procesele cu încălzire masivă (ex: forjă, tratament termic, extrudare).
- Poți pierde clienți industriali care vor cere recalcularea prețurilor.
- Furnizorul de energie poate rezilia contractul sau te poate trece în regim de ultimă instanță (preț de 2–3 ori mai mare).
- Riscul de întreruperi planificate sau restricționări de sarcină (dacă sistemul energetic devine suprasolicitat) crește.
De ce panourile fotovoltaice te pot ajuta acum, mai mult ca oricând?
Pe scurt, panourile fotovoltaice pentru firme produc exact în intervalele cele mai scumpe din zi (10:00–17:00). De asemenea, energia solară este:
-
- predictibilă (ai estimări clare);
- gratuită după instalare;
- locală, deci nu trece prin piață, taxe de transport sau dezechilibre.
Ce poate acoperi un sistem fotovoltaic industrial?
În funcție de suprafață și orientare, poți instala:
-
- 100–500 kWp pe acoperiș (fabrici medii);
- 1 MWp sau mai mult dacă ai teren.
Asta poate acoperi:
- 20–35% din consumul zilnic în mod realist;
- 80–100% din consumul auxiliar (compresoare, iluminat, pompe, birouri);
- o parte semnificativă din încălzirea inițială a cuptoarelor (dacă e corelată bine).
ROI: când recuperezi investiția în sistemele fotovoltaice industriale?
De regulă, costul pentru sistemele industriale cu montaj inclus este în jur de 650–900 €/kWp.
- Durată de viață: 25–30 ani
- ROI: între 3 și 6 ani, în funcție de:
- profil de consum;
- prețul actual al energiei;
- finanțare (sunt și programe nerambursabile).
Dacă nu faci nimic, plătești energia la prețul pieței. Dacă instalezi panouri, poți obține independență energetică industrială, având o parte din energie garantată pe 25 ani la 0 lei/kWh.
În acest articol 4Evigo, poți afla concret cum pot fabricile de prelucrare a metalelor reduce pierderile energetice prin sisteme fotovoltaice cu stocare integrată.
Ești pregătit să transformi creșterea costurilor energetice într-o oportunitate competitivă și sustenabilă? Contactează 4 ENVIGO pentru:
- audit energetic;
- propunere completă ESCO: energie verde fără investiție inițială;
- plan strategic ESG și decarbonizare industrială.
Contactează-ne pentru a decide împreună soluția optimă pentru un plus de eficiență energetică!
Surse
[1] Despre Energie. “Totul Despre Liberalizarea Pieței Energiei Electrice Din 1 Iulie 2025.” Despre Energie, 4 June 2025, despre-energie.ro/ghiduri/totul-despre-liberalizarea-pietei-energiei-electrice-din-1-iulie-2025/. Accessed 28 July 2025.
